Tort cu mousse de ciocolată albă și portocale

Combinațiile dintre ciocolată și fructe sunt preferatele noastre. Indiferent de ciocolată - amăruie, cu lapte sau albă (deși unii cârcotași spun că ciocolata albă nu e de fapt ciocolată!) - sau de fructe (deși avem și noi, ca toată lumea, preferatele noastre). Și tot încercând, și tot exersând, a ieșit acest tort cu mousse de ciocolată albă și portocale. Care s-a potrivit de minune cu cea de-a 12-a aniversare a căsătoriei noastre.

Ingrediente pentru blat (26cm)

4 oua, 4 linguri cu apa, 4 linguri cu ulei, 120 grame de zahar, 120 grame de faina, 2 linguri cacao neagra, 1 lingurita praf de copt, un varf de sare, un varf de scortisoara.

Se separă ouăle. Albușurile se bat spumă, se adaugă zahărul și se bat din nou. Dupa ce albusurile sunt din nou tari, se adauga, pe rand, cele 4 linguri de apa. Gălbenușurile se freaca spuma cu uleiul, apoi se inglobeaza in albusul batut. Faina, cacaua, praful de copt si scortisoara se amesteca impreuna, apoi se inglobeaza in albus si se omogenizează. Se toarnă in forma de tort tapetata cu hartie si se dă la copt în cuptorul încins, la foc potrivit, până se rumenește ușor deasupra (testul scobitorii trebuie trecut!) Se lasă să se răcească și se taie în trei.

Ingrediente pentru mousse-ul de ciocolata
200 grame ciocolata alba (neaparat cu unt de cacao!), 20 grame de unt, 300 ml frisca lichida, zeama si pulpa de la 2 portocale, 2 pliculete de zahar vanilat, 5 grame de gelatina.

Gelatina se pune la inmuiat cu 5 linguri de apa. Separat, se topeste pe baie de abur ciocolata. Se adauga untul si se omogenizeaza bine. Se bate frisca si se imparte in 2 parti. Prima se combina cu ciocolata topita si se omogenizeaza. Se adauga gelatina topita, zaharul vanilat, 2 linguri de zeama si toata pulpa de portocale si se amesteca bine. Se inglobeaza si restul de frisca. Crema se da la frigider pentru 10 minute.

Asamblare
In forma de tort, puneti primul blat, care se insiropeaza cu zeama de portocale in care ati picurat o lingurita de cognac sau whisky. Adaugati apoi o portie generoasa din mousse-ul de ciocolata cu portocale. Continuati aceeasi operatiune cu blatul doi si blatul trei, peste care insa adaugati doar un strat subtire de crema. Dati tortul la frigider pentru cel putin 3 ore. Il scoateti din forma si il imbracati tot in frisca, apoi il ornati felii de portocale si inimioare de zahar.

Supă de găină cu tăieţei de casă

În acest week-end am decis să pregătim, pentru masa de prânz, ceva „tradiţional“, aşa că am ales o supă din găină crescută în curtea socrilor, cu tăieţei de casă. Mai ales că este una dintre preferatele prinţesei noastre...

 Pentru asta, am folosit circa 1,5 kilograme carne de găină (spate, gât şi aripi), vreo 6 morcovi mari şi dulci, o rădăcină de pătrunjel, o ţelină sănătoasă şi două cepe potrivite. 

Am dat carnea într-un clocot, am aruncat prima apă, apoi am pus toate ingredientele în oala sub presiune, împreună cu sare şi piper după gust, şi le-am lăsat să fiarbă mai bine de un ceas, până ce carnea s-a luat singură de pe oase. 

Am strecurat apoi zeama, am pus morcovii şi carnea într-o oală şi am mai dat tot într-un clocot, împreună cu 700 grame de tăieţei făcuţi în casă şi fierţi în prealabil, pentru a elimina surplusul de făină. 

La servire, am adăugat pătrunjel verde tocat, bineînţeles. tot din producţie proprie (adică din ghiveciul de pe balcon!)

PS: Reţeta pentru tăieţeii de casă, zilele următoare!

Peşte în fulgi de porumb cu sos dulce acrişor

De felul meu, nu sunt un mare mâncător de peşte. Însă, din când în când, acesta trebuie să facă parte din alimentaţia mea, mai ales că fiica şi soţia mea sunt „devoratoare“ de peşte. Tocmai de aceea, am încercat să găsesc cele mai gustoase variante de preparare a peştelui, iar cea în fulgi e chiar delicioasă.

Astfel, aveţi nevoie de nişte bucăţi generoase de fileuri de peşte (cod, păstrăv sau merluciu), 2 ouă, vreo 200 grame de fulgi de porumb (calculaţi cam un pumn de fulgi per bucată de peşte) şi un mix de condimente (sare, piper, cimbru, busuioc, măghiran, mentă, rozmarin). Zdrobiţi fulgii în mojar sau în blender şi amestecaţi apoi bine cu mixul de condimente. Spălaţi peşte, uscaţi-l în prosoape de hârtie, iar apoi treceţi-l prin oul bătut şi după aceea prin fulgi. Aşezaţi bucăţile într-o tavă tapetată cu hârtie de copt şi daţi la cuptorul încins, la foc potrivit, pentru circa 6-8 minute. Scoateţi tava, întoarceţi bucăţile de peşte şi mai daţi la cuptor, la foc mai iute, pentru alte 5-6 minute. 

Pentru sosul dulce-dulce acrişor, aveţi nevoie de 100 ml suc de roşii, 100 ml suc de ananas, 3 linguriţe suc de rodii, 2 linguriţe zahăr brun, 1 lingură amidon de porumb, oţet, sare şi piper alb după gust. Puneţi la fiert sucul de roşii, cel de ananas şi zahărul. Amestecaţi bine sucul de rodii cu amidonul şi turnaţi-l peste amestecul de mai sus când acesta începe să fiarbă. Lăsaţi la fiert, la foc mic, până se îngroaşă un pic. Daţi deoparte, lăaţi să se răcorească, apoi asezonaţi cu oţet, sare şi piper după gust.

Peştele se serveşte cald spre fierbinte, cu un sos dulce acrişor lângă şi garnitură de cartofi natur.

Ciorbă ardelenească de curcan cu tarhon și afumătură

Noi, românii, suntem prin definiție o nație de gurmanzi, mâncărurile tradiționale românești fiind la mare căutare printre cunoscătorii artei culinare, români sau străini. Iar fiecare regiune este recunoscută, gastronomic vorbind, prin ceva: Moldova, prin pârjoalele moldovenești și poalele-n brâu, Dobrogea prin preparatele din pește și plăcinta cu brânză sărată, Oltenia prin mâncărurile cu praz și Zaibăr, ș.a.m.d. Noi, ardelenii, suntem recunoscuți pentru ciorbele cu tarhon și afumătură și pălinca de fructe. E adevărat că sunt mulți contestatari ai „bucătăriei ardelene”, despre care spun că este de fapt o bucătărie ungurească și săsească. Însă acelora le spun doar că Ardealul, prin esența sa, este un amalgam de naționalități care și-au împărtășit unele altora tot ceea ce aveau mai bun, iar lucru acesta se vede. Iar unora nu le place. Revenind însă la bucătăria din Ardeal, am gustat deunăzi o ciorbă de curcan cu tarhon și afumătură excelentă, așa încât nu am rezistat tentației de a vă împărtăși și vouă rețeta.

Ingrediente:

500 grame carne de curcan (spinare, aripi), 2 oase afumate, ceapă, morcovi, pătrunjel rădăcină, păstârnac, țelină rădăcină, cartofi, dovlecei, roșii, tarhon, sare, piper.

Mod de preparare:

Ceapa, morcovii, pătrunjelul, păstârnacul și țelina se toacă mărunt și se pun la călit 1-2 minute în 2 linguri de ulei. Se adaugă apoi două cani cu apă rece și se lasă să fiarbă acoperit 4-5 minute, apoi se completează cu apă și se adaugă 1 lingură de sare. Carnea de curcan se spală sub un jet de apă rece, se taie în bucăți și să dă într-un clocot. Se aruncă apa, iar carnea se răstoarnă peste legume. Se lasă să fiarbă, completând din când în când cu apă călduță, circa 40-45 de minute, până carnea se desface de pe oase. Se adaugă cartofii cubulețe și oasele afumate și se lasă din nou la fiert circa 10 minute. Se scoate afumătura, se pun dovlecelul și roșiile cubulețe și se lasă să fiarbă încă 5-6 minute. Se stinge focul, se potrivește de sare și piper, și se adaugă tarhonul mărunțit, împreună cu 2-3 linguri din oțetul folosit la conservarea tarhonului.

Mod de servire:

Se servește fierbinte, cu smântână sau lapte bătut și ardei iute.

Tips: Pentru cei care doresc și pot, ciorba se poate drege cu un gălbenuș amestecat cu 2 linguri de smântână. Pe timp de vară, însă, nu recomand dresura cu ou și smântână decât dacă faceți ciorba să o mâncați într-o singură zi, altfel se acrește repede.

Sos de ciocolata si citrice

Carnea fripta sau prajita - fie ca e vorba de fripturi, gratare, rulade, etc - este parca mai gustoasa atunci cand o servesti alaturi de un sos, clasic sau mai indraznet. Cel putin asta este parerea mea. Iar pentru cei carora le place sa incerce noi arome si noi combinatii, le recomand acest sos de friptura cu ciocolata si citrice.

Aveti nevoie de 250 ml de zeama de friptura condimentata, coaja de la o clementina, o lingura si jumatate de zahar, 4 bucati de ciocolata amaruie.

Coaja de clementina se spala bine si se taie felii subtiri. 

Zeama de friptura se strecoara si se pune la fiert, intr-o craticioara, impreuna cu coaja de clementina si zaharul, pentru 15-20 de minute, pana scade la jumatate. 

Se strecoara si se pune din nou la fiert, impreuna cu bucutatile de ciocolata, amestecand energic. 

Se lasa sa dea 3-4 clocote, apoi se muta intr-un ibric si se lasa la racit. Inainte de servire, se incalzeste usor.

Pulpa de curcan la cuptor, cu cuisoare si scortisoara

Recunosc, mie imi place mult carnea de curcan, indiferent daca e vorba despre snitele, ciorba, friptura sau piftie. Pentru ca am avut in congelator niste pulpa de curcan, in week-end am zis ca e cazul sa ma joc putin cu ea. Iar din aceasta joaca, a iesit o friptura foarte aromata si suculenta, de sa iti lingi degetele, nu alta...

Daca va este pofta, incercati-o, nu e grea si cu siguranta nu o sa va para rau. Aveti nevoie de o pulpa superioara de curcan, 2-3 linguri de ulei de masline, 1 lingura de ulei de susan (sau de nuci), 50 ml de visinata, cate un praf de nucsoara, curry, cimbru, busuioc si rozmarin, 2 lingurite de boia (dulce sau iute, dupa gust), 6-7 cuisoare, 1/2 lemn de scortisoara, sare si piper dupa gust.

Se spala bine carnea si se tamponeaza cu un prosop curat, sa nu mai ramana apa. Se cresteaza usor partea fara piele. Puneti uleiul in tava, asezati pulpa cu pielea in jos, si condimentati cu sare si piper dupa gust. Presarati apoi nucsoara, curry, cimbrul si visinata si lasati 5-6 minute sa patrunda aromele. Acoperiti apoi carnea cu 2-3 litri de apa si dati la copt in cuptorul incins, reducand focul la minim. Lasati cam 40 de minute, apoi scoateti din cuptor, intoarceti pulpa cu partea cu piele in sus, si presarati restul condimentelor (busuiocul, rozmarinul si boiaua). Adaugati in zeama cuisoarele si lemnul de scortisoara rupt in 2-3 bucati si bagati din nou la cuptor. Lasati cam 20 de minute la foc mic, apoi dati focul mai tare si lasati inca 5-10 minute sa se rumeneasca frumos carnea. Cand scoateti din cuptor, turnati cateva linguri de zeama peste pulpa, ca sa se fragezeasca.

O puteti servi cu garnitura de cartofi copti, sos de ciocolata si citrice si salata de sfecla rosie.

Tort cu mascarpone, cafea si portocale

Pentru ca sunt un fan declarat al ciocolatei, pe care incerc sa o combin in cele mai nastrusnice feluri cu te miri ce ingrediente pe care unii poate nu le-ar alatura niciodata ciocolatei, multi dintre cei care ma cunoasteti sau ma urmariti pe blog v-ati fi asteptat ca de Revelion sa „reinventez“ vreun tort de sau cu ciocolata. Numai ca de data asta am decis sa ma joc putin cu un Tiramisu. Zic sa ma joc un pic, pentru ca nu am folosit „umplutura“ clasica de la celebrul desert italian, dar nici nu m-am indepartat foarte mult de „original“: i-am adaugat doar o tenta usoara de portocale, atat cat sa il faca racoros, numai bun de rostogolit pe gat in jos putin dupa miezul noptii.

Asa ca am facut un blat pufos de cacao (din 6 oua, 6 linguri de apa, 6 de ulei, o cana de zahar, o cana si jumatate de faina, un miros discret de esenta de vanilie si 2 linguri de cacao), pe care dupa ce s-a racit l-am taiat in patru si am insiropat fiecare bucata cu cateva linguri de cafea si zeama de portocale.

Pentru crema, am frecat bine 2 cutii de mascarpone cu 6 linguri de cafea si 100 de grame de zahar, apoi am adaugat zeama de la o jumatate de portocala si pulpa de la fructul intreg. Am batut 200 ml de frisca si i-am inglobat in crema de mascarpone.

Am impartit apoi crema in 4 parti egale, pe care am pus-o peste cele 4 blaturi, iar la final am ras putina ciocolata amaruie peste. Asta asa, sa nu ma dezmint!

Friptura aromata de porc

Nu sunt un mare fan al carnii de porc, pe care o consum cam de 4-5 ori pe an. Poate tocmai de aceea atunci cand o consum imi place sa ma joc cu aromele, sa le combin astfel incat sa-mi las papilele gustative in extaz dupa ce termin. Pentru ca nu stiu din ce motiv cica nu e bine sa consumi carne de pasare in noaptea de Anul Nou, am decis sa ne delectam, la cumpana din ani, cu o friptura de porc. 

Asa ca am trecut la treaba si am facut rapid un bait din cateva linguri de ulei de susan amestecat cu ulei de masline, putina sare, un praf de piper, niste iz de cimbru si busuioc si zeama de la o jumatate de portocala. Am sapunit bine feliile de pulpa de porc cu amestecul asta, apoi le-am asezat una langa alta intr-o tava stropita din belsug cu ulei de masline. Am presarat deasupra mirodenii fara numar - rozmarin, scortisoara, cimbru, busuioc, oregano, maghiran, sare, piper de toate culorile -, am zdrobit 3 catei de usturoi si i-am aruncat si pe astia peste carne, am stors si cealalta jumatate de portocala, cu tot cu pulpa, si am zvarlit-o si pe asta deasupra. Am completat cu 3 pahare de apa calduta si am inecat apoi totul in 300 de mililitri de vin alb sec.

Am pornit cuptorul la maxim si am bagat tava, lasand-o asa vreo 15 minute, apoi am redus focul la minim si am lasat carnea sa se perpeleasca in sucul ala inca vreo 30-40 de minute, invartind-o din cand in cand. 

Iar la miezul noptii am servit-o alaturi de niste cartofi impanati cu muschiulet afumat si cas, o minune, nu alta! Daca nu credeti, luati de va convingeti!

Pizza „Mailat`s Kitchen“

Pizza a reprezentat intotdeauna un fel pe care toti cei din casa l-au mancat cu placere. De cele mai multe ori, reteta de baza era cea de la „Pizza a la Radu“. Pentru ca era usor de facut chiar si in dupa-amiezile din timpul saptamanii, cand timpul avut la dispozitie pentru a incropi ceva rapid pentru masa nu este foarte generos. De fapt, nu e generos deloc! In vacanta asta de CraciunoRevelion, pentru ca timp am avut berechet la dispozitie, am zis sa incerc o noua reteta, cu blat dospit. Ce a iesit, a fost o nebunie... Care s-a evaporat pur si simplu din tava...

Pentru blat (suficient pentru o tava mare de cuptor), aveti nevoie de 150 ml de apa calduta, 1 lingurita de sare, doua linguri de ulei de masline, 300 gr de faina si o jumatate de pachet de drojdie. Framantati un aluat din toate aceste ingrediente, pe care il lasati la dospit cam 40-50 de minute (pana isi dubleaza volumul). Tapetati cu faina o planseta si intindeti bine aluatul, cam de 1 cm grosime, apoi puneti-l in tava unsa cu ulei de masline si presarata cu faina. Dupa ce ati intins bine blatul in tava, ungeti-l cu putin ulei de masline si sos de rosii, presarati cimbru, piper si busuioc uscat, apoi puneti ce umplutura vreti (sau va place). Pentru „Mailat`s Kitchen Pizza“, eu am folosit citeva feliute de branza framantata, cateva bucati de cascaval, putin muschiulet de casa afumat, niste bucatele de cremvusti, sunca de pui, felii de ou fiert, masline, ceapa verde, porumb si felii de rosii. Am presarat din nou niste cimbru si niste busuioc uscat deasupra, am mai ras putin cascaval si am bagat la cuptorul incins, la foc mediu, pentru circa 15 minute.

Langa am facut un sos de rosii cu busuioc, o minune!